{"id":165,"date":"2018-03-12T16:14:07","date_gmt":"2018-03-12T14:14:07","guid":{"rendered":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/?page_id=165"},"modified":"2020-01-17T12:09:02","modified_gmt":"2020-01-17T10:09:02","slug":"sarbii-din-romania","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/sarbii-din-romania\/","title":{"rendered":"S\u00e2rbii din Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"
<\/div><\/div>
\n

S\u00e2rbii din Rom\u00e2nia<\/span><\/h1>\n<\/div><\/section><\/div><\/div><\/div><\/main><\/div><\/div>
\n

Retrospectiv\u0103 Istoric\u0103<\/h2>\n<\/div><\/section><\/div>

Prezen\u0163a s\u00e2rbilor pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei trebuie cercetat\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al VI-lea, cand o parte din slavi p\u0103r\u0103se\u015fte vatra de origine \u015fi coboar\u0103 \u00eenspre C\u00e2mpia Panonic\u0103. \u00cenc\u0103 dinainte de sosirea avarilor, fie independent, fie \u00eempreun\u0103 cu hunii \u015fi gepizii, slavii populeaz\u0103 p\u0103r\u0163ile de nord \u015fi est ale Rom\u00e2niei de ast\u0103zi, \u00eendrept\u00e2ndu-se \u00eentr-un num\u0103r din ce \u00een ce mai mare \u00eenspre Banat, Cri\u015fana \u015fi Ardeal. La \u00eenceputul secolului al VII- lea o mare parte a slavilor a migrat spre Peninsula Balcanic\u0103, o parte \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pe teritoriile men\u0163ionate.<\/span><\/p>\n

Cele mai timpurii izvoare ale istoriografiei rom\u00e2ne\u015fti dar \u015fi numeroasele toponime atest\u0103 prezen\u0163a elementului s\u00e2rbesc \u00een toate provinciile istorice ale Rom\u00e2niei de ast\u0103zi \u00eenc\u0103 din Evul mediu timpuriu.<\/span><\/p>\n

La fel ca \u015fi cona\u0163ionalii lor la sud de Sava \u015fi Dun\u0103re, s\u00e2rbii din partea de sud-est a C\u00e2mpiei Panonice primesc cre\u015ftinismul din Bizan\u0163, \u00een a doua jum\u0103tate a seculului IX. Istoricii rom\u00e2ni subliniaz\u0103 faptul c\u0103 rom\u00e2nii au fost cre\u015ftina\u0163i \u00eenainte de venirea slavilor, \u00eens\u0103 \u015fi ideea c\u0103 apartenen\u0163a rom\u00e2nilor la biserica r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi nu la cea apusean\u0103 se datoreaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 slavilor, serviciului divin slav \u015fi alfabetului chirilic.<\/span><\/p>\n

\u00cenf\u0103ptuirea unit\u0103\u0163ii spirituale a poporului s\u00e2rb de la nord \u015fi sud de Dun\u0103re \u015fi Sava, bazat\u0103 pe tradi\u0163iile Bisericii ortodoxe s\u00e2rbe, a avut un rol cov\u00e2r\u015fitor \u00een existen\u0163a acestuia pe aceste meleaguri.<\/span><\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIV-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XV-lea, pericolul turcesc din imediata vecin\u0103tate, c\u00e2t \u015fi migra\u0163ia popula\u0163iei maghiare \u00eenspre nordul Ungariei au determinat o schimbare major\u0103 de atitudine a regalit\u0103\u0163ii maghiare fa\u0163\u0103 de popula\u0163ia ortodox\u0103 s\u00e2rb\u0103. Toleran\u0163a confesional\u0103 a luat locul catoliciz\u0103rii, iar atitudinea ostil\u0103 fa\u0163\u0103 de s\u00e2rbi a cedat \u00een fa\u0163a necesit\u0103\u0163ii de a crea \u015fi organiza un sistem eficient de ap\u0103rare \u00eempotriva expansiunii otomane.<\/span><\/p>\n

P\u0103trunderea energic\u0103 a turcilor pe teritoriul balcanic \u015fi tragedia de pe C\u00e2mpia Mierlei (Kosovo Polje) din anul 1389 au determinat un num\u0103r \u00eensemnat de s\u00e2rbi s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 vetrele \u015fi s\u0103 se \u00eendrepte spre Ungaria (Banat \u015fi Ardeal), dar \u015fi spre \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova. A migrat at\u00e2t popula\u0163ia de r\u00e2nd, c\u00e2t \u015fi nobilimea. S\u00e2rbii s-au r\u0103sp\u00e2ndit pe \u00eentreg teritoriul Rom\u00e2niei de ast\u0103zi, prezen\u0163a lor fiind din nou atestat\u0103 de izvoare istorice.<\/span><\/p>\n

La \u00eenceputul secolului XV, despotul s\u00e2rb Stefan La<\/span>zarevi\u0107 prime\u015fte din partea regelui maghiar numeroase domenii, c\u00e2t \u015fi un num\u0103r considerabil de mine \u00een Ungaria, cele mai multe pe terioriul actual al Rom\u00e2niei. Mo\u015ftenitorul s\u0103u a fost \u0110ura\u0111 Brankovi\u0107 care, ca \u015fi precur<\/span>s<\/span>orul lui, a devenit, dup\u0103 rege, cel mai puternic nobil din Regatul ungar. Domenii \u00eentinse din Cri\u015fana la <\/span>\u00eenceputul secolului XV<\/span> prime\u015fte \u015fi Dmitar Mrnjav\u010devi\u0107. \u00cen a doua jum\u0103tate <\/span>a secolului XV<\/span>, mul\u0163i nobili proveni\u0163i de pe teritoriul Serbiei medievale, ca de pild\u0103 Stefan \u015fi Dmitar Jak\u0161i\u0107, Milo\u0161 Belmu\u017eevi\u0107 primesc domenii de-a lungul Mure\u015fului.<\/span><\/p>\n

\u00cen anii \u015faptezeci \u015fi optzeci ai secolului XV, teritoriile din jurul Timi\u015foarei, p\u00e2n\u0103 \u00eenspre Mure\u015f, c\u00e2t \u015fi Clisura Dun\u0103rii devin teatrele unor b\u0103t\u0103lii s\u00e2ngeroase \u00eempotriva turcilor, conduse de comandan\u0163i s\u00e2rbi \u015fi maghiari. Timi\u015foara devine locul de plecare pentru corpurile armate ale regelui maghiar, ale despotului s\u00e2rb \u015fi ale principelui transilv\u0103nean spre teritoriile inamice. <\/span>C<\/span>a urmare a incursiunilor care au ajuns ad\u00e2nc pe teritoriul Serbiei \u015fi Bosniei, \u00eempreun\u0103 cu armata s-a retras \u015fi o \u00eensemnat\u0103 popula\u0163ie s\u00e2rb\u0103. Izvoarele istorice atest\u0103 faptul c\u0103 acestea au fost valuri masive de popula\u0163ie, care au acoperit \u00eentreg teritoriul Banatului, ajung\u00e2nd ad\u00e2nc \u00een Ardeal \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een p\u0103r\u0163ile de nord ale Cri\u015fanei. Dintre acestea, men\u0163ion\u0103m scrisoarea regelui maghiar Matia Corvin adresat\u0103 Papei, prin care \u00eel informeaz\u0103 ca doar \u00eentre 1479-1483 pe teritoriul Ungariei s-au stabilit \u00een jur de 200.000 de s\u00e2rbi. O parte din ace\u015ftia s-au stabilit tocmai \u00een regiuni de pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei.<\/span><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la \u00eenfr\u00e2ngerea catastrofal\u0103 de la Moh\u00e1cs \u00een anul 1526, expanisiunii otomane \u00eenspre Europa central\u0103 s-a opus Ungaria. Ulterior, \u00een regatul c\u00e2ndva puternic se instaureaz\u0103 lupta perfida pentru ocuparea tronului. \u00cen \u00eemprejur\u0103ri dramatice, dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la Moh\u00e1cs, \u00een zona Lipovei \u015fi a luncii Mure\u015fului se constituie o mi\u015fcare de eliberare \u00een fruntea c\u0103reia s-a aflat autointitulatul \u0163ar Jovan Nenad. Reu\u015find s\u0103 adune la acea vreme cea mai puternic\u0103 for\u0163\u0103 militar\u0103 din Balcani, cu 15.000 oameni \u00eenarma\u0163i, \u00een scurt timp el define\u015fte o pseudo-forma\u0163iune statal\u0103 \u00een sudul \u015fi estul C\u00e2mpiei Panonice. De\u015fi mi\u015fcarea a fost \u00een\u0103bu\u015fit\u0103, ea r\u0103m\u00e2ne important\u0103 fiindc\u0103 a \u00eent\u0103rit \u00een con\u015ftiin\u0163a s\u00e2rbilor c\u0103 numai prin lupt\u0103 se poate realiza eliberarea na\u0163ional\u0103.<\/span><\/p>\n

Din anul 1552 Timi\u015foara devine re\u015fedin\u0163a elayetului. \u00cen cetate locuiau familii s\u00e2rbe\u015fti de comercian\u0163i \u015fi me\u015fteri, dar \u015fi de solda\u0163i \u00een slujba armatei turce\u015fti. Chiar \u015fi \u00een timpul ocupa\u0163iei turce\u015fti s\u00e2rbii au continuat s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Cri\u015fana \u015fi Banat<\/span>, devenind<\/span> tocmai \u00een acea perioad\u0103 un element etnic important. Datorit\u0103 acestui fapt, documentele istorice din acea vreme, \u00een special cele maghiare, denumesc aceste regiuni Rascia.<\/span><\/p>\n

Poporul s\u00e2rb nu s-a \u00eemp\u0103cat niciodat\u0103 cu ideea pierderii libert\u0103\u0163ii na\u0163ionale. Secolele st\u0103p\u00e2nirii turce au fost pres\u0103rate cu r\u0103scoale \u015fi revolte. Dup\u0103 \u00een\u0103bu\u015firea r\u0103scoalei din Banat (1594) a urmat o nou\u0103 migra\u0163ie spre partea de vest a Ardealului, locuit\u0103 \u00eenc\u0103 din prima jum\u0103tate a secolului XV de s\u00e2rbi. <\/span><\/p>\n

\u00cen pofida neajunsurilor care caracterizau via\u0163a s\u00e2rbilor locuitori din acele locuri, valurile de migran\u0163i \u00eenspre Banat \u015fi Cri\u015fana nu au \u00eencetat. Aceasta era \u015fi \u00een interesul turcilor, fiindc\u0103 numeroase localit\u0103\u0163i disp\u0103ruser\u0103 datorit\u0103 pustiirilor repetate. \u00cen acest mod, s\u00e2rbii \u015fi-au p\u0103strat majoritatea \u00een regiunile amintite. Ca m\u0103rturie stau datele din <\/span>Catastiful Patriarhiei de la Ipek<\/em><\/span>, un pseudo-recens\u0103m\u00e2nt al locuitorilor ortodoc\u015fi din anii 1660 \u015fi 1666, \u00een care sunt \u00eenscrise aproape 200 de localit\u0103\u0163i cu popula\u0163ie s\u00e2rb\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen timpul Marii Migra\u0163ii din anul 1690, s\u00e2rbii din Banat, Cri\u015fana \u015fi Ardeal au avut un rol \u00eensemnat. Cu pu\u0163in timp \u00eenainte de trecerea s\u00e2rbilor din Serbia pe teritoriul Imperiului habsburgic, la Adunarea de la Belgrad au participat \u015fi s\u00e2rbii din aceste locuri. Negocierile cu \u00eemp\u0103ratul Leopold I au fost conduse de episcopul Ienopolei (Ineului) Isaija Djakovi<\/span>\u0107. <\/span>Valul Marii Migra\u0163ii a cuprins \u015fi locuitorii s\u00e2rbi ai Banatului, o parte din ace\u015ftia plec\u00e2nd spre p\u0103r\u0163ile nordice ale Ungariei.<\/span><\/p>\n

\u00cen urma P\u0103cii de la Karlowitz (1699), Banatul a r\u0103mas parte a Imperiului Otoman. Deoarce printre teritoriile eliberate s-a aflat \u015fi Cri\u015fana, prin popula\u0163ia sosit\u0103, prezen\u0163a s\u00e2rbeasc\u0103 \u00een acea regiune s-a consolidat.<\/span><\/p>\n

\u00cen st\u0103ruin\u0163a sa de a asigura o ap\u0103rare puternic\u0103 \u00eenspre Imperiul otoman, Consiliul Imperial de R\u0103zboi a format Grani\u0163ele Militare de la Mure\u015f \u015fi Tisa. Centrul grani\u0163ei mure\u015fene a devenit Aradul, iar comandantul suprem Jovan Tekelija. Cu pu\u0163in timp \u00eenainte de formarea grani\u0163ei, poporul s\u00e2rb din Ungaria a suferit pierderi majore \u00een timpul R\u0103scoalei lui R\u00e1k\u00f3czi \u00eentre 1703-1711; izvoarele maghiare men\u0163ioneaz\u0103 pierderi de o sut\u0103 de mii de vie\u0163i. Multe victime proveneau din zona Aradului \u015fi a luncii Mure\u015fului.<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 alungarea turcilor din Banat (1718), componen\u0163a etnic\u0103 a acestei regiuni \u00een care s\u00e2rbii fuseser\u0103 majoritari s-a schimbat radical, mai \u00eent\u00e2i prin coloniz\u0103rile \u015fvabilor, apoi ale maghiarilor \u015fi slovacilor.<\/span><\/p>\n

Cu ocazia r<\/span>\u0103<\/span>zboiului austro-turc (<\/span>1737-1739<\/span>)<\/span> a avut loc cea de-a Doua Mare Migra\u0163ie, care a adus un nou val de migran\u0163i s\u00e2rbi \u00een Banat. R\u0103zboiul a consolidat grani\u0163a la Sava \u015fi Dun\u0103re, astfel \u00eenc\u00e2t Grani\u0163a Militar\u0103 de la Mure\u015f \u015fi Tisa, care se afla deja \u00een 1718 mult \u00een spatele frontului, a devenit strategic inutil\u0103. Consiliul Imperial de R\u0103zboi a hot\u0103r\u00e2t desfiin\u0163area acesteia \u00een 1741. Acest fapt a generat o nemul\u0163umire major\u0103 \u00een r\u00e2ndul gr\u0103nicerilor s\u00e2rbi, care refuzau mutarea \u00eenspre sud, c\u00e2t \u015fi statutul de iobag \u00een jude\u0163ele maghiare. Dat fiind faptul c\u0103 cererile lor nu au fost ascultate, \u00een anii 1751 \u015fi 1752 a avut loc, sub conducerea lui Jovan Horvat \u015fi Jovan \u0160evi\u0107 o nou\u0103 migra\u0163ie, de data aceasta \u00een zona de grani\u0163\u0103 a Rusiei cu Imperiul otoman \u015fi hanatele t\u0103tare, \u00eentre r\u00e2urile Bug, Don \u015fi Nipru. Acolo au fost fondate provinciile Serbia Nou\u0103 \u015fi Slavenoserbia, \u00eens\u0103 prin aceasta popula\u0163ia s\u00e2rbeasc\u0103 din nordul Banatului (de-a lungul luncii Mure\u015fului) s-a sub\u0163iat considerabil.<\/span><\/p>\n

Pentru Timi\u015foara, secolul al XVIII-lea a \u00eensemnat o perioad\u0103 de \u00eenflorire economic\u0103 \u015fi cultural\u0103, aceasta devenind un ora\u015f european modern. Ora\u015ful era dominat de s\u00e2rbi \u015fi germani, fiecare av\u00e2nd magistratul propriu (prim\u0103ria proprie). C\u00e2nd Timi\u015foara a devenit ora\u015f liber cr\u0103iesc \u00een 1781, cele dou\u0103 magistrate s-au unit.<\/span><\/p>\n

Un puternic imbold dezvolt\u0103rii societ\u0103\u0163ii s\u00e2rbe\u015fti \u00een Ungaria l-a dat Adunarea de la Timi\u015foara, \u00een anul 1790. La o sut\u0103 de ani de la Marea Migra\u0163ie, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care privilegiile dob\u00e2ndite au fost serios puse \u00een pericol, \u00een condi\u0163iile \u00een care Revolu\u0163ia francez\u0103 a zdruncinat Europa din temelii, Adunarea a formulat o serie de revendic\u0103ri importante ale na\u0163iunii s\u00e2rbe legate de existen\u0163a acesteia. \u00cen esen\u0163\u0103, revendic\u0103rile cu caracter economic, politic, culural \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt defineau programul na\u0163ional s\u00e2rbesc, adaptat condi\u0163iilor din Imperiul habsburgic.<\/span><\/p>\n

Imediat dup\u0103 \u00eenfiin\u0163area societ\u0103\u0163ii Matica Srpska la Pesta (\u00een anul 1826), omul de cultur\u0103 Dimitrije P. Tirol fondeaz\u0103 la Timi\u015foara \u00een 1827 publica\u0163ia <\/span>Banatskij almanah, <\/em><\/span>iar \u00een anul urm\u0103tor se ini\u0163iaz\u0103 fondarea Societ\u0103\u0163ii iubitorilor de literatur\u0103 s\u00e2rbeasc\u0103.<\/span><\/p>\n

Prin decret imperial, \u00een anul 1849. Timi\u015foara devine re\u015fedin\u0163a Voivodatului Serbia \u015fi a Banatului de Timi\u015f (1849-1860). \u00cen cadrul acestui voivodat a fost ini\u0163iat\u0103 \u015fi implementat\u0103 o nou\u0103 reform\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de c\u0103tre \u0110or\u0111e Nato\u0161evi\u0107, s-au tip\u0103rit ziarele <\/span>Ju\u017ena p\u010dela <\/em><\/span>\u015fi <\/span>Svetovid<\/em><\/span>, s-au f\u0103cut preg\u0103tiri \u00een vederea fond\u0103rii Teatrului Na\u0163ional S\u00e2rbesc \u015fi a mut\u0103rii Matica Srpska la Novi Sad. \u00centre s\u00e2rbi a d\u0103inuit \u00een permanen\u0163\u0103 speran\u0163a c\u0103 se vor uni cu Principatul Serbiei. Aceste tendin\u0163e au fost puternice \u00een special pe durata r\u0103zboiului din Crimeea (1853-1856). Dizolvarea Voivodatului Serbia \u00een anul 1861 a marcat o nou\u0103 etap\u0103 \u00een lupta s\u00e2rbilor pentru eliberarea na\u0163ional\u0103.<\/span><\/p>\n

Proclamarea Monarhiei dualiste Austro-Ungaria \u00een anul 1867 a avut un ecou negativ \u00een r\u00e2ndurile popula\u0163iei s\u00e2rbe, care prin aceasta pe bun\u0103 dreptate vedea un atac la bunurile dob\u00e2ndite prin lupta secular\u0103 de p\u0103strare a identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale. Aceasta a dus la necesitatea redefinirii programului na\u0163ional. \u00cen program, revendic\u0103rile legate de emanciparea na\u0163ional\u0103 sunt puse \u00een contextul luptei comune cu celelalte na\u0163iuni subjugate ale Ungariei. Pe scena politic\u0103 s\u00e2rbeasc\u0103 a Ungariei au avut loc \u00een deceniile \u015fapte si opt ale secolului XIX mari tensiuni, datorit\u0103 ac\u0163iunilor Tineretului Unit S\u00e2rb (1866-1871).<\/span><\/p>\n

Ca parte a poporului s\u00e2rb, \u00een partea sa cea mai nordic\u0103, s\u00e2rbii de pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei s-au al\u0103turat luptei generale pentru eliberare na\u0163ional\u0103 \u015fi unire. Au activat at\u00e2t pe teritoriul Imperiului habsburgic, c\u00e2t \u015fi \u00een Serbia \u015fi \u00een Muntenegru.<\/span><\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul secolului XIX, \u00een Ungaria se contura din ce \u00een ce mai pregnant lupta popoarelor pentru eliberare na\u0163ional\u0103, \u00een mod deosebit a s\u00e2rbilor, rom\u00e2nilor \u015fi slovacilor. Aceasta s-a manifestat \u015fi \u00een Banat, unde aceste na\u0163iuni tr\u0103iau laolalt\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen ultimele decenii de existen\u0163\u0103 a Austro-Ungariei, poporul s\u00e2rb a fost expus la o asuprire na\u0163ional\u0103 \u015fi mai puternic\u0103 din partea regimului maghiar. Anularea, \u00een 1912, a autonomiei na\u0163ional-biserice\u015fti a \u00eent\u0103rit \u015fi mai puternic sentimentul negativ fa\u0163\u0103 de na\u0163iunea maghiar\u0103 conduc\u0103toare, sentiment ce s-a manifestat \u00eenc\u0103 din anul 1848. \u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial, datorit\u0103 cererilor f\u0103\u0163i\u015fe legate de unitatea na\u0163ional\u0103, popula\u0163ia s\u00e2rb\u0103 din Austro-Ungaria a fost expus\u0103 unui regim totalitar. Mul\u0163i au fost urm\u0103ri\u0163i \u015fi \u00eencarcera\u0163i, iar un num\u0103r mare a fost trimis pe Frontul de est. Imediat dup\u0103 \u00eenceperea r\u0103zboiului, s\u00e2rbii de aici se \u00eenrolau \u00een unit\u0103\u0163i de voluntari \u00een Serbia, particip\u00e2nd ulterior \u015fi ca solda\u0163i \u00een armata s\u00e2rb\u0103 la for\u0163area linei frontului de la Salonic \u015fi la eliberarea \u0163\u0103rii.<\/span><\/p>\n

Ca dealtfel \u00een toate regiunile de sud ale Ungariei \u00een care au tr\u0103it, s\u00e2rbii de pe teritoriul Banatului de ast\u0103zi au perceput c\u0103derea Monarhiei Habsburgice ca pe o realizare a dorin\u0163elor seculare de a tr\u0103i \u00een aceea\u015fi \u0163ar\u0103 suveran\u0103. Pe durata Conferin\u0163ei de pace de la Paris din 1919, c\u00e2nd se luau decizii cu \u015fi privire la viitoarele grani\u0163e, popula\u0163ia s\u00e2rb\u0103 din Banat cerea alipirea la \u0163ara mam\u0103, invoc\u00e2nd argumente istorice, geografice, etnice, culturale \u015fi economice.<\/span><\/p>\n

Pe baza directivelor Conferin\u0163ei de pace de la Paris, un num\u0103r de aproximativ 50.000 de s\u00e2rbi din \u015faizeci de localit\u0103\u0163i s-au reg\u0103sit \u00een\u0103untrul grani\u0163elor noii Rom\u00e2nii.<\/span><\/p>\n

Ca na\u0163iune, s\u00e2rbii din Rom\u00e2nia nu au fost supu\u015fi exilului, discrimin\u0103rii sau asimil\u0103rii for\u0163ate. Totu\u015fi, dupa cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, un num\u0103r semnificativ de s\u00e2rbi a fost arestat \u015fi condamnat la anii grei de \u00eenchisoare politic\u0103, datorit\u0103 pretinselor leg\u0103turi cu Iugoslavia. <\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen jur de 2400 de s\u00e2rbi (familii \u00eentregi \u2013 de la cel mai mic la cel mai \u00een v\u00e2rst\u0103 membru) au tr\u0103it (\u015fi doar o parte au supravie\u0163uit) <\/span><\/span>\u201e<\/span><\/span>Golgota B\u0103r\u0103ganului<\/span><\/span>\u201c<\/span><\/span> \u2013 un gulag rom\u00e2nesc pentru rom\u00e2ni, s\u00e2rbi, nem\u0163i, bulgari \u015fi alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i din localit\u0103\u0163ile zonei de grani\u0163\u0103 cu Iugoslavia \u2013 deportarea \u00een C\u00e2mpia B\u0103r\u0103ganului \u00een anii 1950. <\/span><\/span><\/p>\n

\u00cenchiderea \u015fcolilor s\u00e2rbe\u015fti \u015fi a altor institu\u0163ii a provocat r\u0103ni puternice popula\u0163iei s\u00e2rbe\u015fti, cu consecin\u0163e care se resimt p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.<\/span><\/span><\/p>\n

***<\/b><\/p>\n

Cea mai mare parte a s\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia ast\u0103zi tr\u0103ie\u015fte \u00een circa \u015faizeci de localit\u0103\u0163i din vestul \u015fi sud-vestul Rom\u00e2niei, \u00eencep\u00e2nd cu satul Turnu \u015fi ora\u015fele N\u0103dlac \u015fi Arad de pe Mure\u015f, p\u00e2n\u0103 la comuna Svini\u0163a de la Dun\u0103re (jude\u0163ele Arad, Timi\u015f, Cara\u015f-Severin \u015fi Mehedin\u0163i). Num\u0103rul s\u00e2rbilor este \u00een sc\u0103dere constant\u0103, el s-a \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it efectiv \u00een ultimele opt decenii: conform statisticilor Episcopiei s\u00e2rbe de Timi\u015foara \u00een anul 1924 erau 44.078, \u00een urma recens\u0103m\u00e2ntului din 2002 \u2013 22.561; conform recens\u0103m\u00e2ntului din 2011 \u00een Rom\u00e2nia traiesc pu\u0163in peste 18 mii de s\u00e2rbi, ceea ce reprezint\u0103 mai pu\u0163in de 0,1% din totalul popula\u0163iei \u0163\u0103rii.<\/span><\/span><\/p>\n

Confesiunea ortodox\u0103 este unul din elementele caracteristice ce definesc s\u00e2rbii de pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei. \u00cen calitatea ei de cea mai veche institu\u0163ie, Biserica ortodox\u0103 s\u00e2rb\u0103 a fost \u00eentotdeauna al\u0103turi de credincio\u015fii ei, iar credincio\u015fii al\u0103turi de Biseric\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

Responsabilitatea spiritual\u0103 asupra popula\u0163iei s\u00e2rbe din Rom\u00e2nia, ca \u015fi toate bisericile \u015fi m\u0103n\u0103stirile ortodoxe s\u00e2rbe de pe teritoriul Rom\u00e2niei apar\u0163in Episcopiei s\u00e2rbe de Timi\u015foara, parte integrant\u0103 a Bisericii ortodoxe s\u00e2rbe.<\/span><\/span><\/p>\n

Izvoarele scrise atest\u0103 existen\u0163a Episcopiei Timi\u015foarei \u00eenc\u0103 din secolul XVI, c\u00e2nd f\u0103cea parte din Patriarhia s\u00e2rb\u0103 de la Ipek. Dup\u0103 \u00eencheierea p\u0103cii de la Passarowitz (1718), episcopia a ajuns parte din Mitropolia Belgradului, a c\u0103rei teritoriu se \u00eentindea \u015fi \u00een Ungaria (Banat, Oltenia).<\/span><\/span><\/p>\n

Merit\u0103 men\u0163ionat c\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea care a avut loc \u00een anul 1710 \u00een satul Beregs\u0103u Mic (jud. Timi\u015f), \u00eentre mitropolitul de Karlowitz Sofronije <\/span><\/span>Podgori\u010danin<\/span><\/span> \u015fi patriarhul de la Ipek Kalinik I, acesta din urm\u0103 a acordat autonomie noii mitropolii s\u00e2rbe\u015fti, formate pe teritoriul Imperiului habsburgic.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen timpul st\u0103p\u00e2nirii austriece din partea de nord a Serbiei a avut loc alipirea celor dou\u0103 mitropolii ortodoxe din Austria, astfel \u00eenc\u00e2t \u00een 1731 Episcopia Timi\u015foarei devine parte \u00eentegrant\u0103 a Mitropoliei de Karlowitz.<\/span><\/span><\/p>\n

Dup\u0103 anul 1864, c\u00e2nd a avut loc separarea ierarhic\u0103 a rom\u00e2nilor ortodoc\u015fi din Mitropolie, episcopia s\u00e2rb\u0103 a r\u0103mas parte integrant\u0103 a acesteia p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1920, c\u00e2nd devine, prin reorganizare, parte a Patriarhiei s\u00e2rbe. Statul rom\u00e2n a recunoscut Episopia s\u00e2rb\u0103 a Timi\u015foarei ca entitate \u00een anul 2009.<\/span><\/span><\/p>\n

Episcopia are pe teritoriul Rom\u00e2niei ast\u0103zi 56 de parohii \u015fi 5 m\u0103n\u0103striri, acestea din urm\u0103 fiind de o mare importan\u0163\u0103 pentru istoria poporului s\u00e2rb de pe aceste meleaguri. M\u0103n\u0103stirile Bazia\u015f \u015fi Zlati\u0163a (ambele \u00een jud. Cara\u015f-Severin) au fost fondate, dup\u0103 tradi\u0163ie, de Sf\u00e2ntul Sava, primul arhiepiscop s\u00e2rb, \u00een timp ce m\u0103n\u0103stirile medievale Bezdin (jud. Arad) \u015fi S\u00e2ngeorge (jud. Timi\u015f) sunt de importan\u0163\u0103 capital\u0103 \u00een special pentru istoria Mitropoliei de la Karlowitz, din ob\u015ftea acestor m\u0103n\u0103stiri provenind un num\u0103r \u00eensemnat de ierarhi ai Bisericii s\u00eerbe \u2013 episcopi \u015fi patriarhi.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen Timi\u015foara, care a fost din cele mai vechi timpuri re\u015fedin\u0163a episcopilor s\u00e2rbi, exist\u0103 trei biserici ortodoxe s\u00e2rbe\u015fti. Cea mai important\u0103, Catedrala ortodox\u0103 s\u00e2rb\u0103, reprezint\u0103 o perl\u0103 a arhitecturii \u015fi artei timi\u015forene. Catedrala se afl\u0103 \u00een centrul istoric al ora\u015fului (Pia\u0163a Unirii), al\u0103turi de cl\u0103direa impozant\u0103 a Palatului episcopal s\u00e2rb, respectiv de cl\u0103direa Parohiei Ortodoxe S\u00e2rbe Timi\u015foara-Cetate.<\/span><\/p>\n

Conform izvoarelor istorice, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul \u00een limba s\u00e2rb\u0103 de pe teritoriul Rom\u00e2niei este mai vechi de trei secole. Acesta a func\u0163ionat \u00eentr-o manier\u0103 organizat\u0103, de-a lungul timpului, \u00een Imperiul otoman, \u00een cel Habsburgic, \u00een Regatul Rom\u00e2niei, \u00een perioada comunist\u0103 de dup\u0103 razboi, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.<\/span><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, toate \u015fcolile naostre au fost confesionale, \u00een num\u0103r de aproximativ cincizeci, av\u00e2nd \u00een jur de 9000 de elevi. Dup\u0103 r\u0103zboi, toate \u015fcolile au fost na\u0163ionalizate. Ca o consecin\u0163\u0103 a prevederilor legale legate de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din acea vreme, a mic\u015for\u0103rii num\u0103rului de copii \u00een familiile s\u00e2rbe\u015fti, a opt\u0103rii p\u0103rin\u0163ilor s\u00e2rbi pentru \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti, dar \u015fi a unor presiuni indirecte, num\u0103rul elevilor scade considerabil, iar \u015fcolile se \u00eenchid treptat.<\/span><\/p>\n

Ast\u0103zi, s\u00e2rbii din Rom\u00e2nia au c\u00e2teva \u015fcoli primare cu un num\u0103r mult mai mic de elevi (\u00een total, \u00een jur de 100) \u015fi cu c\u00e2te un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor. La Belobre\u015fca <\/span>(jud. Cara\u015f-Severin) \u00eenc\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 \u015fcoala cu opt clase \u00een limba s\u00e2rb\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen Timi\u015foara exist\u0103 Liceul Teoretic \u201eDositei Obradovici\u201d, \u00een cadrul c\u0103ruia \u00eenva\u0163\u0103 \u00een jur de 250 de elevi \u00een cele dou\u0103sprezece clase.<\/span><\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 \u015fi dou\u0103 catedre de limba \u015fi literatura s\u00e2rb\u0103, la Universit\u0103\u0163ile din Bucure\u015fti \u015fi Timi\u015foara.<\/span><\/p>\n

Merit\u0103 subliniat aspectul c\u0103, datorit\u0103 \u00eendelungatei tradi\u0163ii didactice s\u00e2rbe\u015fti \u015fi a \u015fcolilor noastre, num\u0103rul s\u00e2rbilor cu studii superioare \u015fi a intelectualilor s\u00e2rbi este procentual mai mare dec\u00e2t a tuturor etniilor din Rom\u00e2nia.<\/span><\/p>\n

Ca \u015fi celelalte minorit\u0103\u0163i, \u00een primele zile dup\u0103 evenimentele din decembrie 1989, \u015fi minoritatea s\u00e2rb\u0103 si-a constituit organiza\u0163ia proprie, care \u015fi-a schimbat denumirea de-a lungul anilor, pentru ca s\u0103 se numeasc\u0103 mai apoi Uniunea S\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia. Constituirea unor astfel de organiza\u0163ii (implicit \u015fi a Uniunii S\u00e2rbilor) a avut ca scop definirea unui cadru organizat de activitate a minorit\u0103\u0163ilor cu scopul p\u0103str\u0103rii identit\u0103\u0163ii etnice, prin cultivarea valorilor spirituale \u015fi culturale proprii, p\u0103strarea tradi\u0163iilor seculare, a obiceiurilor \u015fi a valorilor specifice \u00een toate domeniile care definesc o minoritate na\u0163ional\u0103. Toate acestea respect\u00e2nd cadrul legal \u015fi \u0163ara \u00een care tr\u0103im \u2013 Rom\u00e2nia. Cu alte cuvinte, Uniunea S\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia este oficial recunoscut\u0103 de c\u0103tre institu\u0163iile de stat corespunz\u0103toare, prin care se realizeaz\u0103 leg\u0103tura \u00eentre statul rom\u00e2n \u015fi comunitatea s\u00e2rb\u0103 care vie\u0163uie\u015fte aici. Uniunea S\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia nu este o organiza\u0163ie politic\u0103, activitatea ei fiind direc\u0163ionat\u0103 \u00eenspre respectarea drepturilor minorit\u0103\u0163ii na\u0163ionale s\u00e2rbe, \u00een acest context \u00eenscriindu-se \u015fi activitatea deputatului din partea Uniunii S\u00e2rbilor \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00cen cei peste douzeci de ani de existen\u0163\u0103, Uniunea S\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia a realizat (independent, sau \u00een colaborare cu alte institu\u0163ii) o serie de activit\u0103\u0163i (culturale, spirituale \u015fi educa\u0163ionale) care au declan\u015fat poten\u0163iale creatoare \u00een aproape toate localit\u0103\u0163ile din Rom\u00e2nia unde tr\u0103ie\u015fte un num\u0103r mai insemnat de s\u00e2rbi. A fost ini\u0163iat\u0103 \u015fi sus\u0163inut\u0103 func\u0163ionarea numeroaselor forma\u0163ii \u015fi ansambluri artistice \u015fi folclorice, iar activitatea editorial\u0103, cu sprijinul mijloacelor de informare \u00een mas\u0103, este de asemenea \u00eensemnat\u0103. Aceste diverse activit\u0103\u0163i (anual, peste o sut\u0103) sunt finan\u0163ate \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 prin intermediul Departamentului de Rela\u0163ii Interetnice din Guvernul Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Prima carte s\u00e2rbeasc\u0103 de pe teritoriul Rom\u00e2niei de ast\u0103zi a fost tip\u0103rit\u0103 la T\u00e2rgovi\u015fte, la \u00eenceputul secolului XVI, prin str\u0103dania ieromonahului Makarije. Mai t\u00e2rziu, \u015fi \u00een alte centre editoriale apar c\u0103r\u0163i s\u00e2rbe\u015fti: la Blaj, Ia\u015fi, R\u00e2mnic (acesta din urm\u0103 deosebit de important datorit\u0103 tip\u0103ririi primei edi\u0163ii a c\u0103r\u0163ii <\/span>Srbljak<\/em><\/span> \u2013 o culegere de slujbe ale sfin\u0163ilor s\u00e2rbi \u2013 \u00een anul 1761, preg\u0103tit\u0103 de episcopul aradului Sinesije <\/span>\u017divanovi\u0107).<\/span><\/p>\n

Dac\u0103 ne referim la regiunea \u00een care ast\u0103zi tr\u0103ie\u015fte majoritatea s\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia, bogata tradi\u0163ie a edit\u0103rii ziarelor \u015fi revistelor, respectiv a c\u0103r\u0163ilor \u00eencepe \u00een anii dou\u0103zeci ai secolului XIX. V\u0103z\u00e2nd lumina tiparului tocmai la periferia spa\u0163iului etnic \u015fi lingvistic s\u00e2rb, majoritatea publica\u0163iilor a avut via\u0163\u0103 scurt\u0103, fiind de cele mai multe ori rezultatul entuziasmului individual al unor oameni de cultur\u0103. Prima publica\u0163ie periodic\u0103 \u00een limba s\u00e2rb\u0103 de pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei a fost <\/span>Banatskij Almanah<\/em><\/span> al lui Dimitrije P. Tirol, \u00een anul 1827.<\/span><\/p>\n

De o \u00eensemn\u0103tate deosebit\u0103 sunt apari\u0163iile editoriale ale s\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie \u2013 \u00eentr-un timp relativ scurt au fost tip\u0103rite numeroase volume \u015fi publica\u0163ii \u2013 de la lucr\u0103ri monografice, crea\u0163ii literare, p\u00e2n\u0103 la calendare-almanahuri, \u015fi chiar partituri muzicale. Din \u00eentreaga pres\u0103 a acelei vremi merit\u0103 men\u0163ionat ziarul <\/span>Temi\u0161varski vesnik <\/em><\/span>(a ap\u0103rut \u00eentre anii 1933-1947) \u015fi ziarul bisericesc <\/span>Glasnik <\/em><\/span>(1921-1946).<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial activitatea editorial\u0103 s-a materializat \u00een cadrul Editurii de stat din Bucure\u015fti, iar \u00een anii \u015faptezeci editura \u201eKriterion\u201d din Bucure\u015fti s-a specializat \u00een tip\u0103rirea volumelor \u00een limbile minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale din Rom\u00e2nia.<\/span><\/p>\n

Activitatea editorialistic\u0103 a fost preluat\u0103 de Uniunea S\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia \u00een anul 1992.<\/p>\n

O serie de volume care trateaz\u0103 problematica s\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia<\/span> au fost publicate dup\u0103 1989 \u015fi \u00een Serbia. Totodat\u0103, scriitorii s\u00e2rbi din Rom\u00e2nia sunt ast\u0103zi membrii ai Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, respectiv Serbia, ai Matica Srpska, colaboratori ai Academiei Serbiei de \u015etiin\u0163e \u015fi Arte sau ai altor institu\u0163ii importante de cultur\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.<\/span><\/p>\n

Anual, Uniunea S\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia public\u0103 \u00een jur de dou\u0103zeci de volume \u00een limba s\u00e2rb\u0103 (monografii, crea\u0163ii literare, volume de lucr\u0103ri, studii etnografice), c\u00e2t \u015fi traduceri \u00een rom\u00e2n\u0103 ale autorilor contemporani.<\/span><\/p>\n

\u00cen Timi\u015foara apare s\u0103pt\u0103m\u00e2nal ziarul <\/span>Na\u0161a Re\u010d<\/em><\/span>, revista <\/span>Novi Temi\u0161varski Vesnik <\/em><\/span>\u015fi bianualul <\/span>Knji\u017eevni \u017divot.<\/em><\/span> De c\u00e2\u0163iva ani apare \u015fi calendarul anual <\/span>Banatski Almanah.<\/em><\/span><\/p>\n

Episcopia ortodox\u0103 s\u00e2rb\u0103 de Timi\u015foara tip\u0103re\u015fte cu regularitate calendarul de perete \u015fi revista sa anual\u0103 <\/span>Glasnik.<\/em><\/span><\/p>\n

Sf\u00e2r\u015fitul secolului XVIII \u015fi \u00eenceputul secolului XIX marcheaz\u0103 debutul activit\u0103\u0163ii cultural-artistice a s\u00e2rbilor de pe teritoriul Rom\u00e2niei de azi prin spectacole de teatru \u00een Timi\u015foara \u015fi Arad.<\/p>\n

Cea mai important\u0103 activitate cultural<\/span>–<\/span>artistic\u0103 a s\u00e2rbilor din secolul XIX a fost muzica coral\u0103, cu prec\u0103dere cea bisericeasc\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1836 la Timi\u015foara, iar mai apoi \u015fi \u00een alte localit\u0103\u0163i cu popula\u0163ie s\u00e2rb\u0103. Dep\u0103\u015find limitele exclusive ale c\u00e2ntului liturgic, aceast\u0103 activitate a cunoscut o dezvoltare puternic\u0103 \u00een ultimul sfert al secolului XIX \u015fi \u00een prima jum\u0103tate a secolului XX, c\u00e2nd se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 numeroase coruri or\u0103\u015fene\u015fti \u015fi s\u0103te\u015fti. Dintre acestea, un rol important l-a avut Societatea coral\u0103 s\u00e2rbeasc\u0103 din Timi\u015foara, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1867, a c\u0103rei activitate se \u00eentinde p\u00e2n\u0103 dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Putem afirma c\u0103 s\u00e2rbii din Rom\u00e2nia desf\u0103\u015foar\u0103 de mai bine de 175 de ani o activitate coral\u0103 ne\u00eentrerupt\u0103, cel mai de seam\u0103 exponent al acesteia fiind ast\u0103zi Corul Catedralei Ortodoxe S\u00e2rbe din Timi\u015foara, re\u00eenfiin\u0163at \u00een 1997<\/span>.<\/span> Prin participarea sa nu doar la serviciul liturgic, ci \u015fi la numeroasele festivaluri \u015fi manifesta\u0163ii din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, corul continu\u0103 tradi\u0163ia nobil\u0103 a c\u00e2ntului coral la s\u00e2rbii b\u0103n\u0103\u0163eni, fiind la ora actual\u0103 unul din cei mai importan\u0163i reprezentan\u0163i ai muzicii corale timi\u015forene \u00een \u00eentreg ansamblul ei.<\/span><\/p>\n

Activitatea folcloric\u0103 organizat\u0103 a s\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia s-a dezvoltat mai ales dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00eent\u00e2i sub aripa Uniunii Asocia\u0163iilor Culturale Democrate Slave din Rom\u00e2nia, dar \u00een special \u00een cadrul Ansamblului S\u00e2rb de Stat de C\u00e2ntece \u015fi Jocuri, \u00eentre anii 1954-1970. Dup\u0103 desfiin\u0163area Ansamblului, al\u0103turi de forma\u0163iile de instrumenti\u015fti \u015fi soli\u015fti amatori deja existente \u015fi-au facut treptat loc \u015fi ansamblurile de dansatori, ale c\u0103ror activitate a cunoscut \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani o cre\u015ftere fulminant\u0103. Cel mai reprezentativ ansamblu folcloric al s\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia este \u201eMladost\u201d, \u00eenfiin\u0163at \u00een 1969 de un grup de studen\u0163i s\u00e2rbi din Timi\u015foara. Ansamblul a participat la numeroase festivaluri \u015fi concursuri \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, fiind ast\u0103zi cotat ca unul din cele mai bune ansambluri din \u00eentreaga diaspor\u0103 s\u00e2rb\u0103. \u00cen Romania exist\u0103 ast\u0103zi \u00een jur de cincisprezece forma\u0163ii de dansatori. <\/span><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 activitatea folcloric\u0103, men\u0163ion\u0103m \u015fi existen\u0163a orchestrelor tradi\u0163ionale de tambura\u015fi, c\u00e2t \u015fi a trei studiouri de teatru.<\/p>\n

S\u00e2rbii din Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 tradi\u0163iile str\u0103mo\u015fe\u015fti, obiceiurile \u015fi folclorul. Limba s\u00e2rb\u0103 \u015fi credin\u0163a ortodox\u0103 fiind elementele definitorii ale identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, cea mai mare parte a obiceiurilor sunt str\u00e2ns legate de s\u0103rb\u0103torile biserice\u015fti. Amintim: \u201e<\/span>polo\u017eajnik<\/span>\u201d-ul, aducerea paielor \u00een cas\u0103, aprinderea lemnului de stejar \u201eBadnjak\u201d-ul, colindatul \u2013 \u00een Ajunul Cr\u0103ciunului; s\u0103rb\u0103torirea Revelionului s\u00e2rbesc (dup\u0103 calendarul iulian); s\u0103rb\u0103toarea Sf\u00e2ntului Sava (primul arhiepiscop s\u00e2rb, patronul \u015fcolilor); \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea copiilor (\u00eens\u0103 \u015fi a adul\u0163ilor) \u00een Postul Pa\u015ftelui, respectiv al Cr\u0103ciunului; l\u0103sata secului (<\/span>\u201eFa\u0161anke\u201c<\/span>) \u00eenainte de Postul Pa\u015ftelui; vopsirea oualor \u015fi vizitarea mormintelor de Pa\u015fti; celebrarea s\u0103rb\u0103torii casei (a sf\u00e2ntului protector), c\u00e2t \u015fi a hramului bisericesc cu slujba de t\u0103iere a colacului; s\u0103rb\u0103torirea praznicului Vidovdan (\u00een memoria Sf\u00e2ntului cneaz Lazar \u015fi a martirilor c\u0103zu\u0163i \u00een b\u0103t\u0103lia de la Kosovo); s\u0103rb\u0103toarea ortodox\u0103 a mamelor (\u201eMaterice\u201d). Tradi\u0163ia sub forma dansului \u015fi a c\u00e2ntecului se cultiv\u0103 \u00een cadrul ansamblurilor folclorice, respectiv a corurilor. <\/span><\/p>\n

***<\/p>\n

Din cele mai vechi timpuri \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, din r\u00e2ndurile s\u00e2rbilor de pe teritoriul Rom\u00e2niei s-au evidentiat numeroase personalit\u0103\u0163i s\u00e2rbe (\u00eens\u0103 \u015fi europene) ale culturii, spiritualit\u0103\u0163ii, \u015ftiin\u0163ei, literaturii, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, sportului. De asemenea, o pleiad\u0103 de personalit\u0103\u0163i s\u00e2rbe a tr\u0103it \u015fi a creat pe aceste meleaguri. \u00cen continuare vom prezenta o list\u0103 (cu certitudine incomplet\u0103) a personalit\u0103\u0163ilor marcante ale s\u00e2rbilor din Rom\u00e2nia.<\/span><\/p>\n

Din <\/span>familia Brankovi\u0107 <\/b><\/span>din Ineu au provenit trei cunoscu\u0163i ierarhi ortodoc\u015fi: <\/span>Sava I<\/b><\/span>, al Lipovei \u015fi Ienopolei (la \u00eenceputul secolului XVII), <\/span>Longin<\/b><\/span> al Ienopolei <\/span>(1628 \u2013 <\/span>dup\u0103<\/span> 1645)<\/span> \u015fi <\/span>Sava II<\/b><\/span>, mitropolitul Ardealului la Alba Iulia <\/span>(1656-1683)<\/span>. Ei \u015fi-au asumat rolul de lideri ai popula\u0163iei ortodoxe s\u00e2rbe \u015fi rom\u00e2ne \u015fi au ap\u0103rat-o \u00een rela\u0163ia ei cu catolicii \u015fi evanghelicii, \u00eendur\u00e2nd cu stoicism persecu\u0163iile catolice \u015fi calvine. Mai devreme, despotul <\/span>\u0110or\u0111e Brankovi\u0107<\/b><\/span> s-a lep<\/span>\u0103<\/span>dat de titlul \u015fi de domeniile sale \u015fi, fiind tuns \u00een monahism cu numele <\/span>Maksim<\/b><\/span>, trece \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 la chemarea domnitorului \u015fi devine mitropolitul Ungro-Vlahiei. La T\u00e2rgovi\u015fte deschide prima tipografie din Rom\u00e2nia, unde lucra c\u0103lug\u0103rul s\u00e2rb <\/span>Makarije<\/b><\/span>, ulterior \u015fi <\/span>Dimitrije Ljubavi\u0107<\/b><\/span>. Mitropoli\u0163ii <\/span>Sava II<\/b><\/span> \u015fi <\/span>Maksim<\/b><\/span> au fost canoniza\u0163i de Bisericile Ortodoxe Rom\u00e2n\u0103 \u015fi S\u00e2rb\u0103.<\/span><\/p>\n

Sf\u00e2ntul <\/span>Iosif <\/b><\/span>a fost mitropolit al Timi\u015foarei \u00een anul 1643, respectiv \u00eentre <\/span>1648-1656.<\/span> S-a n\u0103scut la Dubrovnik, la cele ve\u015fnice trec\u00e2nd la m\u0103n\u0103stirea b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 Parto\u015f. La scurt timp dup\u0103 moartea sa a fost proclamat sf\u00e2nt. A fost canonizat de Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, ulterior \u015fi de cea S\u00e2rb\u0103, pr\u0103znuindu-se pe 15\/28. septembrie. Moa\u015ftele sale se g\u0103sesc \u00een Catedrala Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din Timi\u015foara.<\/span><\/p>\n

Contele <\/span>\u0110or\u0111e Brankovi\u0107, <\/b><\/span>fratele mitropolitului Sava, n\u0103scut \u00een 1645 la Ineu, diplomat \u015fi istoric a marcat o adev\u0103rat\u0103 epoc\u0103 a istoriei s\u00e2rbe. Misiunile sale la Istambul, Moscova, Viena \u015fi \u00een special la Bucure\u015fti au avut un ecou european. Datorit\u0103 ambi\u0163iilor sale politice a fost privat de libertate pe via\u0163\u0103. A scris <\/span>Hronica slovenilor, Illiricului, Mysii cei din Sus \u015fi cei din Jos Mysii<\/span><\/em> \u015fi <\/span><\/em>Cronicile slavenos\u00e2rbe.<\/span><\/em> A murit ca prizonier \u00een 1711 la Cheb (Cehia).<\/span><\/p>\n

Episcopul Ienopolei \u015fi Aradului <\/span>Isaija <\/b><\/span>\u0110akovi\u0107<\/b><\/span> a fost cel mai \u00eensemnat colaborator al patriarhului Arsenije III \u010carnojevi\u0107 \u00een privin\u0163a conducerii biserice\u015fti \u015fi laice. A ob\u0163inut cunoscutele Privilegii de la \u00eemp\u0103ratul Leopold I, pe baza c\u0103rora se definea statutul civil \u015fi legal al poporului s\u00e2rb \u00een Imperiul Habsburgic. L-a mo\u015ftenit pe patriarhiul Arsenije III ca mitropolit de Kru\u0161edol. A murit \u00een anul 1708.<\/span><\/p>\n

C\u0103rturar \u015fi iluminist, ieromonahul <\/span>Dositej Obradovi<\/b><\/span>\u0107<\/b><\/span> <\/b>s-a n\u0103scut la Ciacova \u00een jurul anului 1740. P\u0103r\u0103sind locurile copil\u0103riei, chiar \u015fi m\u0103n\u0103stirea sa Hopovo, a c\u0103l\u0103torit \u015fi a studiat prin lume, apoi a trecut in Serbia. Fiind cel mai erudit s\u00e2rb al acelor vremuri, a devenit ministru al educa\u0163iei, a organizat \u015fcoli, a fost sfetnicul conduc\u0103torilor r\u0103scoalelor \u015fi totodat\u0103 consilierul \u015fi secretarul personal al lui Kara\u0111or\u0111e Petrovi\u0107. Este reprezentatul tipic al filosofiei ra\u0163ionaliste a iluminismului. A murit \u00een anul 1811. la Belgrad.<\/span><\/p>\n

Me\u015fterul iconar <\/span>Stefan Tenecki<\/b><\/span> (pe la 1720-1798), unul din cei mai reprezentativi pictori s\u00e2rbi ai barocului, a fost un cet\u0103\u0163ean de vaz\u0103 al Aradului, senator \u015fi epitrop al Catedralei din Arad.<\/span><\/p>\n

Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, \u00een Ardeal sose\u015fte ieromonahul s\u00e2rb <\/span>Visarion Saraj<\/b><\/span>, un \u00eenfl\u0103c\u0103rat orator \u015fi lupt\u0103tor pentru ortodoxie. Discursurile sale au ridicat popula\u0163ia \u00eempotriva greco-catolicilor \u015fi calvini\u015ftilor, motiv pentru care a fost persecutat de c<\/span>\u0103<\/span>tre autorit\u0103\u0163i, fiind martirizat. A fost canonizat de c\u0103tre <\/span>Bisericile Ortodoxe Rom\u00e2n\u0103 \u015fi S\u00e2rb\u0103.<\/span><\/p>\n

Primul s\u00e2rb doctor \u00een drept, nobilul \u015fi marele mecena <\/span>Sava Tekelija<\/b><\/span> s-a n\u0103scut la Arad \u00een anul 1761. Studiile de drept le-a efectuat la Pesta, unde a ob\u0163inut \u015fi titlul de doctor \u00een anul 1786. Ca deputat la Adunarea de la Timi\u015foara a cerut ca articolele Privilegiilor s\u00e2rbe\u015fti s\u0103 fie incluse \u00een legile de stat ungare. A ajutat material institu\u0163iile \u015ftiin\u0163ifice, culturale \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u00een special Matica Srpska, al c\u0103rei pre\u015fedinte pe via\u0163\u0103 a fost numit, din 1838. La Pesta a pus bazele funda\u0163iei \u201eTekelijanum\u201d, pentru \u015fcolarizarea elevilor s\u00e2rbi s\u0103raci \u015fi talenta\u0163i din toate regiunile unde tr\u0103iau s\u00e2rbii. A murit la Arad \u00een anul 1842.<\/span><\/p>\n

Arhimandritul m\u0103n\u0103stirii S\u00e2ngeorge <\/span>Pavle Kengelac<\/b><\/span>, naturalist \u015fi istoric, este autorul celui mai insemnat volum de istorie natural\u0103 din prima jum\u0103tate a secolului XIX. A murit \u00een anul 1834.<\/span><\/p>\n

Prima scriitoare s\u00e2rb\u0103 din epoca iluminismului, mecena \u015fi binef\u0103c\u0103toare, <\/span>Eustahija Arsi<\/b><\/span>\u0107<\/b><\/span>, a tr\u0103it \u015fi creat la Arad \u00een <\/span>prima jum\u0103tate a secolului XIX. S-a preocupat de educa\u0163ia tinerelor s\u00e2rboaice. A fost prima femeie membr\u0103 a Matica Srpska. A murit la Arad \u00een anul 1843.<\/span><\/p>\n

Cunoscutul om de cultur\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt <\/span>Jovan Steji<\/b><\/span>\u0107<\/b><\/span>,<\/span> <\/b>creatorul terminologiei medicale moderne s\u00e2rbe\u015fti, unul din fondatorii Academiei s\u00e2rbe \u015fi organizatorul serviciului sanitar \u00een Serbia s-a n\u0103scut \u00een anul 1803 la Arad. A murit la Belgrad \u00een anul 1853.<\/span><\/p>\n

Literatul, redactorul de ziar \u015fi bibliofilul <\/span>Dimitrije P. Tirol<\/b><\/span> s-a n\u0103scut la Ciacova \u00een 1793. Foarte devreme s-a stabilit cu p\u0103rin\u0163ii la Timi\u015foara. \u00cen casa lui a locuit familia lui <\/span>Vuk Stefanovi\u0107 Karad\u017ei\u0107<\/b><\/span> \u00eentre 1822-1824. A tip\u0103rit la Timi\u015foara \u00een anul 1827 ziarul <\/span>Banatskij almanah<\/em><\/span>, unul din primele calendare-almanahuri s\u00e2rbe\u015fti. Timp de dou\u0103zeci de ani a fost pedagogul copiilor lui Jefrem Obrenovi\u0107 \u00een Serbia, iar dup\u0103 1840 directorul Tipografiei s\u00e2rbe de stat. S-a num\u0103rat printre primii membri numi\u0163i ai Academiei s\u00e2rbe \u015fi ai Bibliotecii. Revenind la Timi\u015foara, a fost \u015feful catedrei de limb\u0103 s\u00e2rb\u0103 a Liceului Piarist, a fondat una din primele biblioteci timi\u015forene, iar din 1854. a editat <\/span>Temi\u0161varskij kalendar<\/em><\/span>. A murit la Timi\u015foara \u00een anul 1857.<\/span><\/p>\n

Episcopul Bisericii Ortodoxe S\u00e2rbe <\/span>Maksim Manuilovi\u0107<\/b><\/span> s-a n\u0103scut la Arad. A fost episcop de V\u00e2r\u015fet (<\/span>1829-1833<\/span>), apoi de Timi\u015foara p\u00e2n\u0103 la moarte, \u00een 1838.<\/span><\/p>\n

Juristul <\/span>Andrija Vasi\u0107 <\/b><\/span>s-a n\u0103scut la Timi\u015foara \u00een anul 1796. A fost primarul ora\u015fului V\u00e2r\u015fet \u015fi autorul primei monografii a acestui ora\u015f. A murit la V\u00e2r\u015fet \u00een 1864.<\/span><\/p>\n

Episcopul Bisericii Ortodoxe S\u00e2rbe <\/span>Stefan Popovi\u0107<\/b><\/span> s-a n\u0103scut la Ciacova \u00een anul 1798. A fost episcop de Pakrac (<\/span>1839-1843<\/span>), apoi de V\u00e2r\u015fet p\u00e2n\u0103 la moarte, \u00een 1849.<\/span><\/p>\n

Cel mai \u00eensemnat pictor s\u00e2rb din primului sfert al secolului XIX, <\/span>Arsenije-Arsa Teodorovi\u0107<\/b><\/span>, a deschis, dup\u0103 terminarea studiilor, o \u015fcoal\u0103 de pictori \u00een Timi\u015foara. S-a eviden\u0163iat prin numeroase lucr\u0103ri \u2013 icoane, compozi\u0163ii religioase \u015fi portrete. A murit la Novi Sad \u00een anul 1826.<\/span><\/p>\n

Pictorul academic <\/span>Konstantin Danil<\/b><\/span> din Lugoj, care \u015fi-a \u00eenceput studiile tocmai \u00een atelierul lui Arsa Teodorovi\u0107, a atins cele mai \u00eenalte culmi \u00een domeniul portretelor. Este de notoritate iconostasul pictat de el pentru Catedrala Ortodox\u0103 S\u00e2rb\u0103 din Timi\u015foara. Opusul lui reprezint\u0103 v\u00e2rful epocii biedermeier la s\u00e2rbi, fac\u00e2ndu-l unul din cei mai importan\u0163i arti\u015fti din cultura poporului s\u00e2rb al secolului XIX. A murit la Becicherecul Mare \u00een 1873.<\/span><\/p>\n

\u00centemeietorul familiei de pictori ar\u0103deni, pictorul academic <\/span>Nikola Aleksi\u0107<\/b><\/span> a realizat \u00een jur de o mie de icoane \u015fi portrete, fiind considerat cel mai bun pictor s\u00e2rb al secolului XIX. A murit la Arad \u00een anul 1873. Un rol important \u00een dezvoltarea picturii s\u00e2rbe l-a avut \u015fi nepotul s\u0103u, ar\u0103deanul <\/span>Stevan Aleksi\u0107<\/b><\/span>.<\/span><\/p>\n

Episcopul Bisericii Ortodoxe S\u00e2rbe <\/span>Vasilijan Petrovi\u0107<\/b><\/span> s-a n\u0103scut la Timi\u015foara \u00een anul 1820. A fost episcop de Ba\u010dka din 1882 p\u00e2n\u0103 la moartea sa \u00een 1891.<\/span><\/p>\n

Arhitectul <\/span>Emilijan Josimovi\u0107<\/b><\/span> s-a n\u0103scut la Moldova Veche (jud. Cara\u015f-Severin) \u00een anul 1823. Dup\u0103 studiile de la Viena, a trecut \u00een 1845 la Belgrad, unde a realizat \u00een 1867 propunerea de urbanizare a ora\u015fului. Aceasta a reprezentat primul plan specializat \u015fi documentat de regularizare urbanistic\u0103 din Serbia.<\/span><\/p>\n

Poetul <\/span>Branko Radi\u010devi\u0107<\/b><\/span>, care a marcat un moment de cotitur\u0103 \u00een istoria liricii s\u00e2rbe, a ajuns cu familia la Timi\u015foara \u00een anul 1840, unde a studiat filosofia \u00eentre 1841-1843. Se crede c\u0103 a \u00eenceput s\u0103 scrie poezie tocmai la Timi\u015foara. A murit la Viena \u00een anul 1854. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, \u00een Timi\u015foara au tr\u0103it fratele s\u0103u Stefan (+ 1845) \u015fi tat\u0103l s\u0103u Teodor (+ 1864).<\/span><\/p>\n

Jelena Marinkovi\u0107<\/b><\/span>,<\/span> <\/b>n\u0103scut\u0103 \u00een anul 1841 la Timi\u015foara, a fost mai \u00eent\u00e2i actri\u0163\u0103 la Novi Sad, devenind apoi prima modist\u0103 s\u00e2rboaic\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 1899, a avut \u00een Belgrad, timp de dou\u0103 decenii, atelierul s\u0103u independent. A murit \u00een capitala Serbiei \u00een anul 1902.<\/span><\/p>\n

Pianista <\/span>Jovanka Stojkovi\u0107 <\/b><\/span>s-a n\u0103scut la Timi\u015foara \u00een anul 1852. A studiat la Praga \u015fi Viena, fiind eleva lui Franz Liszt. A sus\u0163inut concerte \u00een Austro-Ungaria, ulterior \u00een Beograd, cel mai mult la Teatrul Na\u0163ional. A murit la Paris \u00een anul 1892.<\/span><\/p>\n

\u00cen Timi\u015foara a tr\u0103it \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri prin\u0163ul <\/span>Aleksandar Kara\u0111or\u0111evi\u0107<\/b><\/span>, fiul lui Kara\u0111or\u0111e Petrovi\u0107. Aici a \u015fi murit \u00een anul 1885. Cel de-al nou\u0103lea copil al s\u0103u, <\/span>Arsen Kara\u0111or\u0111evi\u0107<\/b><\/span> s-a n\u0103scut la Timi\u015foara. A fost general \u00een armata rus\u0103 \u015fi s-a eviden\u0163iat \u00een ambele r\u0103zboaie balcanice \u015fi \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. A murit la Paris \u00een 1938.<\/span><\/p>\n

Episcopul de Zadar <\/span>Dimitrije Brankovi\u0107<\/b><\/span> s-a n\u0103scut la Timi\u015foara \u00een anul 1868. A fost episcop \u00eentre anii 1913-1920. A murit \u00een anul 1938.<\/span><\/p>\n

Arhitectul <\/span>Milan Tabakovi\u0107<\/b><\/span> s-a n\u0103scut la Arad \u00een anul 1860. A l\u0103sat o amprent\u0103 puternic\u0103 at\u00e2t \u00een ora\u015ful s\u0103u natal, c\u00e2t \u015fi \u00een alte locuri unde a creat. \u00cen timpul activit\u0103\u0163ii sale de jum\u0103tate de secol, a proiectat patruzeci de cl\u0103diri majore (biserici, \u015fcoli, spitale, teatre). A decedat \u00een 1946. Din aceea\u015fi familie s-au mai consacrat arhitectul <\/span>\u0110or\u0111e Tabakovi\u0107<\/b><\/span> (1897-1971)<\/span> \u015fi pictorul academic <\/span>Ivan Tabakovi\u0107<\/b><\/span> (1898-1977)<\/span>, membru al Academiei S\u00e2rbe.<\/span><\/p>\n

Scriitorul \u015fi diplomatul s\u00e2rb <\/span>Jovan Du\u010di\u0107<\/b><\/span> a activat la Bucure\u015fti \u00eentre anii 1937-1940, fiind, din 1939, primul ambasador al Iugoslaviei \u00een Rom\u00e2nia. A murit \u00een SUA \u00een anul 1943.<\/span><\/p>\n

Scriitorul \u015fi diplomatul s\u00e2rb <\/span>Milo\u0161 Crnjanski<\/b><\/span> \u015fi-a petrecut copil\u0103ria \u015fi tinere\u0163ea \u00een Timi\u015foara, unde a \u015fi \u00eenceput s\u0103 scrie.Este considerat unul din cei mai importan\u0163i exponen\u0163i ai literaturii s\u00e2rbe din secolul XX. A murit la Belgrad \u00een 1977.<\/span><\/p>\n

Episcopul Bisericii Ortodoxe S\u00e2rbe <\/span>Longin Tomi\u0107<\/b><\/span> s-a n\u0103scut la Felnac (jud. Arad) \u00een anul 1893. A fost episcop de Zahumlje \u015fi Her\u0163egovina (1951-1955), apoi de Zvornik \u015fi Tuzla p\u00e2n\u0103 la moarte, \u00een 1977. \u00cen timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial a jucat un rol important \u00een salvarea de la distrugere a moa\u015ftelor Sf\u00e2ntului \u00cemp\u0103rat Uro\u0161, a Sf\u00e2ntului Cneaz Lazar \u015fi a Sf\u00e2ntului Cuvios Stefan \u0160tiljanovi\u0107.<\/span><\/p>\n

C\u00e2nt\u0103rea\u0163a de oper\u0103 <\/span>Melanija Bugarinovi\u0107<\/b><\/span> \u015fi-a f\u0103cut studiile muzicale la Timi\u015foara \u015fi o vreme a c\u00e2ntat \u00een Societatea coral\u0103 s\u00e2rbeasc\u0103. \u00cen anul 1930 a fost primit\u0103 la opera din Belgrad, iar din 1937 a fost solista operei din Viena. A murit la Belgrad \u00een anul 1986.<\/span><\/p>\n

Preotul <\/span>Svetozar Trlaji\u0107<\/b><\/span>, ulterior episcopul Bisericii Ortodoxe S\u00e2rbe <\/span>Sava <\/b><\/span>(ucis de c\u0103tre usta\u015fii croa\u0163i \u00een 1941, ca episcop al Karlovac-ului de Sus) a slujit \u00eentre anii 1909-1911 la Pecica (jud. Arad). A fost canonizat \u00een anul 2011, fiind pr\u0103znuit pe 4\/17. iulie.<\/span><\/p>\n

Protoiereul-stavrofor <\/span>Slobodan Kosti<\/b><\/span>\u0107<\/b><\/span>, cea mai marcant\u0103 personalitate a preo\u0163imii s\u00e2rbe din Rom\u00e2nia din secolul XX, a fost paroh \u00een Mehala \u00eentre 1909-1916 \u015fi Timi\u015foara (Cetate) \u00eentre 1928 \u015fi 1947. Printre altele, a \u00eendeplinit func\u0163ia de loc\u0163iitor arhieresc (vicar) al Episcopiei s\u00e2rbe de Timi\u015foara \u00eentre anii 1942-1947 \u015fi de redactor-\u015fef al ziarului eparhial <\/span>Glasnik, <\/em><\/span>\u00eentre 1921-1946. S-a afirmat ca exponent de marc\u0103 pe plan na\u0163ional-bisericesc, dar \u015fi ca scriitor-istoric. A murit \u015fa Timi\u015foara \u00een anul 1956. Fiul s\u0103u Dejan, ulterior episcopul Bisericii Ortodoxe S\u00e2rbe <\/span>Visarion Kosti<\/b><\/span>\u0107 <\/b><\/span>s-a n\u0103scut la Timi\u015foara \u00een 1910. A fost episcopul Banatului din 1951. p\u00e2n\u0103 la moarte, \u00een 1979 \u015fi administratorul Episcopiei S\u00e2rbe de Timi\u015foara \u00eentre 1952-1979.<\/span><\/p>\n

Muzicianul <\/span>Milan Vlajin <\/b><\/span>s-a n\u0103scut la Timi\u015foara \u00een anul 1912. S-a eviden\u0163iat ca pedagog \u00een \u015fcolile din Banat, \u00een Podgorica, V\u00e2r\u015fet \u015fi Belgrad; ca dirijor, compozitor \u015fi culeg\u0103tor de folclor. A murit la Belgrad \u00een anul 1976.<\/span><\/p>\n

De\u015fi ast\u0103zi pu\u0163ini ca num\u0103r, s\u00e2rbii de pe teritoriul Rom\u00e2niei, pe baza tradi\u0163iilor mo\u015ftenite de la str\u0103mo\u015fii lor, au contibuit substan\u0163ial la valorile culturale \u015fi spirituale ale regiunii \u00een care tr\u0103iesc, \u00een colaborare cu celelalte na\u0163ionalit\u0103\u0163i conlocuitoare. \u00cen textul de fa\u0163\u0103 am \u00eencercat s\u0103 prezent\u0103m o retrospectiv\u0103 istoric\u0103 a prezen\u0163ei s\u00e2rbilor pe aceste meleaguri, a str\u0103daniei lor de a-\u015fi p\u0103stra religia ortodox\u0103, limba, cultura \u015fi institu\u0163iile care au asigurat \u00eemplinirea acestor \u0163eluri, deseori nu \u00eentr-o manier\u0103 facil\u0103. Ca parte a poporului s\u00e2rb, prezent pe teritoriile diverselor \u0163\u0103ri, \u015fi s\u00e2rbii din Rom\u00e2nia au c\u0103utat, pe de-o parte, \u00een permanen\u0163\u0103, s\u0103 nu piard\u0103 leg\u0103tura cu \u0163ara-mam\u0103, iar pe de alt\u0103 parte s\u0103-i respecte \u015fi sa colaboreze cu conlocuitorii lor. Personalit\u0103\u0163ile s\u00e2rbe care s-au eviden\u0163iat din aceast\u0103 regiune, importante pentru cultura \u015fi \u015ftiin\u0163a s\u00e2rb\u0103 \u015fi european\u0103 ne \u00eendeamn\u0103 ca noi, cei ce tr\u0103im ast\u0103zi pe aceste meleaguri, sa le mul\u0163umim \u015fi s\u0103 fim m\u00e2ndri de str\u0103mo\u015fii no\u015ftri.<\/span><\/p>\n

Dejan Popov<\/p>\n

B I B L I O G R A F I E<\/p>\n

\u0409. \u0426\u0435\u0440\u043e\u0432\u0438\u045b, <\/span>\u0421\u0440\u0431\u0438 \u0443 \u0420\u0443\u043c\u0443\u043d\u0438\u0458\u0438 \u043e\u0434 \u0440\u0430\u043d\u043e\u0433 \u0441\u0440\u0435\u0434\u045a\u0435\u0433 \u0432\u0435\u043a\u0430 \u0434\u043e \u0434\u0430\u043d\u0430\u0448\u045a\u0435\u0433 \u0432\u0440\u0435\u043c\u0435\u043d\u0430<\/em><\/span>, \u041d\u043e\u0432\u0438 \u0421\u0430\u0434 1997.<\/span><\/p>\n

\u0409. \u0421\u0442\u0435\u043f\u0430\u043d\u043e\u0432, <\/span>\u0421\u0430\u0432\u0435\u0437 \u0421\u0440\u0431\u0430 \u0443 \u0420\u0443\u043c\u0443\u043d\u0438\u0458\u0438 \u2013 20<\/em><\/span>, \u0422\u0435\u043c\u0438\u0448\u0432\u0430\u0440 2009.<\/span><\/p>\n

\u0421\u0430\u0432\u0430, \u0435\u043f\u0438\u0441\u043a\u043e\u043f \u0448\u0443\u043c\u0430\u0434\u0438\u0441\u0458\u043a\u0438, <\/span>\u0421\u0440\u043f\u0441\u043a\u0438 \u0458\u0435\u0440\u0430\u0440\u0441\u0438 \u043e\u0434 \u0434\u0435\u0432\u0435\u0442\u043e\u0433 \u0434\u043e \u0434\u0432\u0430\u0434\u0435\u0441\u0435\u0442\u043e\u0433 \u0432\u0435\u043a\u0430<\/em><\/span>, \u0411\u0435\u043e\u0433\u0440\u0430\u0434, \u041f\u043e\u0434\u0433\u043e\u0440\u0438\u0446\u0430, \u041a\u0440\u0430\u0433\u0443\u0458\u0435\u0432\u0430\u0446 1996.<\/span><\/p>\n

\u0421. \u0411\u0443\u0433\u0430\u0440\u0441\u043a\u0438, \u0409. \u0421\u0442\u0435\u043f\u0430\u043d\u043e\u0432, <\/span>\u0421\u0440\u0431\u0438 \u0443 \u0422\u0435\u043c\u0438\u0448\u0432\u0430\u0440\u0443. \u041c\u0435\u0445\u0430\u043b\u0430<\/em><\/span>, \u0422\u0435\u043c\u0438\u0448\u0432\u0430\u0440 2008.<\/span><\/p>\n

\u0421. \u0411\u0443\u0433\u0430\u0440\u0441\u043a\u0438, \u0409. \u0421\u0442\u0435\u043f\u0430\u043d\u043e\u0432, <\/span>\u0421\u0440\u0431\u0438 \u0443 \u0422\u0435\u043c\u0438\u0448\u0432\u0430\u0440\u0443. \u0413\u0440\u0430\u0434<\/em><\/span>, \u0422\u0435\u043c\u0438\u0448\u0432\u0430\u0440 2011.<\/span><\/p>\n

\u0415\u043d\u0446\u0438\u043a\u043b\u043e\u043f\u0435\u0434\u0438\u0458\u0430 \u0441\u0440\u043f\u043a\u043e\u0433 \u043d\u0430\u0440\u043e\u0434\u0430<\/em><\/span>, \u0411\u0435\u043e\u0433\u0440\u0430\u0434 2008.<\/span><\/p>\n<\/div><\/section><\/div>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":"","_mc_calendar":[]},"yoast_head":"\nS\u00e2rbii din Rom\u00e2nia - Uniunea Sarbilor din Romania<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/sarbii-din-romania\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"S\u00e2rbii din Rom\u00e2nia - Uniunea Sarbilor din Romania\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/sarbii-din-romania\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Uniunea Sarbilor din Romania\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-01-17T10:09:02+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/wp-content\/uploads\/sites\/2\/2020\/02\/savez-srba-fb-og.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1200\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"630\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"38 de minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/sarbii-din-romania\/\",\"url\":\"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/sarbii-din-romania\/\",\"name\":\"S\u00e2rbii din Rom\u00e2nia - Uniunea Sarbilor din Romania\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/#website\"},\"datePublished\":\"2018-03-12T14:14:07+00:00\",\"dateModified\":\"2020-01-17T10:09:02+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/sarbii-din-romania\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/sarbii-din-romania\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/sarbii-din-romania\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/home\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"S\u00e2rbii din Rom\u00e2nia\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/#website\",\"url\":\"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/\",\"name\":\"Uniunea Sarbilor din Romania\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"S\u00e2rbii din Rom\u00e2nia - Uniunea Sarbilor din Romania","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/sarbii-din-romania\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"S\u00e2rbii din Rom\u00e2nia - Uniunea Sarbilor din Romania","og_url":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/sarbii-din-romania\/","og_site_name":"Uniunea Sarbilor din Romania","article_modified_time":"2020-01-17T10:09:02+00:00","og_image":[{"width":1200,"height":630,"url":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/wp-content\/uploads\/sites\/2\/2020\/02\/savez-srba-fb-og.jpg","type":"image\/jpeg"}],"twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Timp estimat pentru citire":"38 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/sarbii-din-romania\/","url":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/sarbii-din-romania\/","name":"S\u00e2rbii din Rom\u00e2nia - Uniunea Sarbilor din Romania","isPartOf":{"@id":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/#website"},"datePublished":"2018-03-12T14:14:07+00:00","dateModified":"2020-01-17T10:09:02+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/sarbii-din-romania\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/sarbii-din-romania\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/sarbii-din-romania\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/home\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"S\u00e2rbii din Rom\u00e2nia"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/#website","url":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/","name":"Uniunea Sarbilor din Romania","description":"","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"ro-RO"}]}},"publishpress_future_action":{"enabled":false,"date":"2024-05-07 23:11:08","action":"category-remove","newStatus":"draft","terms":[],"taxonomy":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/165"}],"collection":[{"href":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=165"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/165\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/savezsrba.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=165"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}